joi, 3 septembrie 2009

suntem tot noi...

Atelier de vară la Zlatna, 29 iunie- 10 iulie 2009

Zlatna, 29 iunie. Vacanţă. O dimineaţă limpede de vară, plină de taine, plutind deasupra micului oraş tăcut...

Glasuri cristaline, neaşteptate, au rupt vraja tăcerii, într-un loc care doar vara se umple de-o linişte nefirească, ameţitoare: şcoală, râsete, voioşie, curiozitate au lovit cu ecouri de betoane, coridoarele înalte şi răcoroase. A început Atelierul de vară!

Nedumeriţi, copiii claselor I şi a III-a, s-au străduit să sară corect Şotronul colorat, care le-a permis intrarea în sala de clasă, unde timp de două săptămâni au păşit într-o lume necunoscută de ei până acum: Atelierul de vară. Îi aşteptau cu drag doamnele învăţătoare Mariana Caş şi Mirela Surugiu.

Stângăcia cu care s-au apropiat, a pierit ca prin farmec în clipa în care au făcut cunoştinţă cu o omidă mâncăcioasă, adusă într-o carte nemaipomenită de doamna coordonatoare Liliana Mursa. Privirile uimite şi şugubeţe încercau să înţeleagă ce doreşte să le comunice omida, dincolo de povestea spusă atât de frumos de glasul molcom al învăţătoarei.

S-au trezit din vraja poveştii (oare?), auzind în mintea lor fâlfâirile mătăsoase ale unui fluture fantastic, care a început să zboare odată cu imaginaţia lor care a prins şi ea aripi. Încetul cu încetul s-au dumirit. Aici au avut de toate: un CALENDAR ca să dea un sens timpului; RESURSE cu care să-şi construiască universul; un SPAŢIU VERDE în care să-şi purifice respiraţia; o MINIBIBLIOTECĂ şi HĂRŢI pentru cunoaştere; o BANCĂ DE CUVINTE în care să-şi armonizeze gândurile şi trăirile; un MUZEU TEMATIC în care să-şi păstreze frumuseţea cunoaşterii; un COLŢ cu JOCURI Şi JUCĂRII pentru că sunt doar copii; ferestre şi uşi deschise spre curtea şi natura îmbietoare şi o AGENDĂ organizată şi bine planificată de Albiniţa Zum - Zum, mascota care le-a ghidat fiecare activitate în ”Lumea insectelor”.

Şi, astfel, au început o călătorie fabuloasă. Mai întâi au învăţat ce este o insectă, împrietenându-se cu gărgăriţa cea aducătoare de noroc, au colindat pădurea ca să o întâlnescă pe neobosita furnică, au ascultat prin fâneţe cântecul vibrant al greieraşului, au învăţat lecţia de muncă de la harnica albină, gustând dulceaţa soarelui de vară, strânsă în aurul mierii, dăruită cu generozitate de nea Adam prisăcarul.

Au învăţat că oricât de măruntă şi de neînsemnată ar fi o vietate, ea este o forţă a vieţii la care suntem toţi părtaşi. Au învăţat să fie liberi, să cunoască şi să se cunoască, să caute şi să găsească, să creadă şi să se încreadă în frumuseţea şi bogăţia naturii.

În cele două săptămâni, universul în care au intrat împreună cu albiniţa Zum-Zum, a fost reconstruit după măsura muncii încărcate de bucurie şi de iubire. Pereţii clasei râdeau în hohote de culoare şi de împlinire...şi încă nu se săturau. Îşi mai doreau să strângă tot mai mult ca albina, ca furnica şi-abia atunci şi-au amintit de omida flămândă care, de-atâta plinătate şi fericire, a prins aripi miraculoase, metamorfozându-se într-un minunat fluture.

Se întrebau, fiecare, în marea lor candoare: Oare se văd aripile cu care simt că mă înalţ în soarele acestei vacanţe? Oare mă voi putea întoarce şi altădată în locurile acestea fermecate să mai culeg din seva dulce a învăţăturii?

Oraşul şi-a reluat tăcerea zilelor toride, dar dacă asculţi cu inima deschisă, auzi ecourile glasurilor de copii, şoptind a fericire: ”Ce minunat e în Atelierul de Vară!...” (înv. Mirela Surugiu, Mariana Caş)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu